Puteti sa ii ziceti ca sunt demodata, dar ideea de a astepta pe cineva drag cu mancarea gata facuta acasa, mi se pare un gest altruist. Nu conteaza ca acea mancare este putin arsa sau al-dente (a se citi cruda) conteaza ca tu ai depus suflet si chiar ai vrut sa faci un gest frumos.

Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!

Gluma aceea, cu fasolea, o stiti?! Se poate aplica si in zilele noastre

Scenariu: Sot& sotie- sotia incerca sa faca cele mai bune mancaruri, cel mai delicioase prajituri, insa sotului oricum nu ii placea. Intr-o seara ea, saraca a uitat mancarea pe foc si a ars fasolea. Isi facea griji ca o sa iasa cu scandal, insa ghiciti ce, abia atunci, sotul a felicitat-o si i-a zis: In sfarsit, mancare ca la mama acasa.

Felul cum femeia a fost vazuta de-a lungul istoriei, nu s-a schimbat radicat nici pana acum: o femeie este gasita vinovata daca sotul isi inseala sotia, in continuare salariile femeilor sunt mai mici decat cele a barbatilor. In continuare daca o femeie isi exprima clar si vehement opinia, i se zice ca “she`s a bitch”. Barbatii in schimb devin masculi, cu un salariu mai mare si fara un cuvant jignitor inventat pentru ei atunci cand isi exprima opinia- ei in acel moment sunt numiti LIDERI sau buni co-echipieri.

De la faptul ca femeile nu puteau vota, cu cateva secole in urma sau puteau sa vorbeasca doar cu acordul sotului, pana la faptul ca femeile in prezent sunt discriminate prin atat de multe modalitati incat nici nu mai are rost sa le insir aici- toate aceste nedreptati isi vor gasi rezolvarea tot prin intermediul femeilor, prin diverse actiuni sau pur si simplu prin trecerea vremii.

E legea junglei- cine isi doreste ceva, acela trebuie sa si-l ia.

Am cunoscut in viata mea femei care se aranjau chiar daca doar ieseau dupa paine si din acelea care nu se machiaza deloc, pe ideea ca frumusetea naturala e cea mai frumoasa. De asemenea, vad mereu femei care cara pungi cu fructe si legume de la piata, de foarte putin ori vad si barbati. V-ati pus vreodata intrebare “De ce este asa?” sau “De ce doar in societatea post-comunista este asa” ? Pentru ca, cu aceasta mentalitate am fost crescute de mici- sa avem grija de casa, de barbat si de copii iar de noi daca ne mai ramane timp. Asa ne-am vazut bunicile si mamele. Asa tindem sa facem si noi.

Drept sa va zic, sunt zile in care mi se pare ca acele cateva secunde pe care “le castig” dandu-ma cu ruj in lift (nu acasa) in drum spre munca, sunt absolut pretiose, insa nu este asa. Si ma simt vinovata- adica nici macar acele secunde pentru mine nu le merit? Ajung sa mi se para mult prea pretioase minutele in care ma culc cu parul putin jilav, in loc sa il usuc, pentru ca imi e lene- dar stau si ma intreb: daca noi nu vom avea grija de noi, atunci cine ne asteptam sa aiba?

Am zis intr-o zi, daca totusi vrem sa avem grija de casa, sa facem mancare si in acelasi timp sa ramanem si frumoase, ar trebui sa fim mai curajoase si daca avem nevoie de o legatura de praz sau patrunjel de la piata sau de la Mega, sa nu conteze cum aratam pentru ceilalti. Conteaza doar sa ne simtim bine in pielea noastra fara sa ne pese de parerea sau privirile celorlalti.

Iar ca o concluzie: barbati pune-ti mana si ajutati-va partenerele/sotiile/ iubitele la chestiile casnice, pentru ca si un curatat de cartofi sau dat cu aspiratorul conteaza pentru noi, vedem ca sunteti acolo si ca va implicati in aceasta convietuire in doi. Asta nu inseamna ca nu o sa ne descurcam fara voi (nu degeaba creierul nostru e construit sa fie multi-tasking) insa e si mai placut sentimentul cand vedem ca participati si voi.

Full outfit: Reserved