Style_and_grace
Ana`s Style Fashion Lifestyle

Avion ia-ma si pe mine in zbor

Daca va uitati la poze, ati putea zice ca intr-o alta viata am fost CFR-ista sau stewardesa. Eu zic ca am fost pilot. Da!, am fost o “piloata” iscusita (cine nu stie gluma cu acest cuvant, des utilizat in Republica Moldova, message me, o va voi transmite drept mostenire).

O piloata iscusita. Poate o balerina

Cand suntem mici, adultii ne dau “acea” intrebare, care nu stiu cum voi, dar mie nu mi-a placut niciodata:

“Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?

Adica eu vreau sa fiu de toate- de ce ma puneti sa aleg?!”

E ca si cum ai intreba o omida ce ii place sa manance. Frunze, domn`le cat mai multe frunze. Intelegeti ideea? Eu sper ca da. 😀

Sa nu cumva sa credeti ca scapam. In clasa XII-a, aceiasi adulti, dar totusi diferiti, isi readuc aminte aceasta intrebare (deghizata ce-i drept), mai ales pentru cei care au note mari, pentru ca binenteles de ceilalti, nimanui nu ii pasa. 😀

“La ce dai?”

Imi aduc aminte si acum, in clasa a XII-a ca unul dintre colegii mei, a zis ca vrea sa devina pilot.

Toata clasa a mutit. Cum asa? Medic, politist nu e de ajuns? Tintesti poate prea departe.

Vreau sa ma fac PILOT, a zis hotarat. “

Mintea mea de copil s-a gandit in felul urmator: pentru un baiat, care abia reusea sa treaca de teza la fizica si matematica, poate are visuri prea marete pentru viitorul lui. Asta m-a intrigat. Si i-am urmarit evolutia de-a lungul anilor.

Sa nu credeti ca e o poveste cu happy-end. Baiatul nu a intrat la Politehnica si nici macar nu a terminat vreo facultate. Mai mult, s-a intors acasa, in Republica Moldova. Asta este, nu toata lumea are nevoie de acea diploma.

Ce am vrut sa zic cu aceasta poveste, este ca deciziile vietii se pot lua greu si intr-adevar se iau greu. Uneori iti vine o idee, nu ai sustinere dar totusi reusesti- cu sentiment frumos, de victorie! Alteori, faci ceea ce ti se spune si uneori ai noroc ca iti si place- in familie de medici, toti copiii devin medici. In familii de avocati, copii/nepoti/stranepoti, daca ai noroc sa ii prinzi, toti ar trebui sa se faca avocati, sau macar o activitate care sa implice si avocatura.

Se intampla la fel ca uneori, sa nu lucrezi cu toata fiinta ta. Corpul tau sa se afle blocat intr-o meserie, iar sufletul sa tanjeasca dupa alta.

Acum cativa ani, mi s-a pus pata ca vreau sa devin stewardesa- sa las masterul in grija altora. Sa ma mut in Dubai si sa imi traiesc viata (si mai) departe de casa. Pffiu, a trecut nebunia! De ce o numesc asa? Pentru ca viata aceea frumoasa, la inaltime, asa cum multi o descriu, nu este deloc “lapte si miere”.

Acum sa fim seriosi, exista vreun pilot sau stewardesa sau in general orice om de pe lumea asta, sa puna o poza pe facebook, atunci cand se simte rau, sau se cearta cu vreun client? Nu-i asa ca pare anormal? Asa e si viata sus in nori. Cu program si metabolism dat peste cap, cu viata personala, de multe ori aproape de 0. V-am zis ca sunt pasionata si de alte meserii 😀

Ce noroc au acei oameni care fac ce le place. A existat un baiat destept Confucius, care a zis urmatoarele:

Choose a job you love, and you will never have to work a day in your life.

Si totusi daca suntem norocosi, acea meserie este si pentru sufletul nostru, ne incarca cu energie, oricat de epuizanta nu ar fi. Ne simtim mai completi pentru avem norocul sa facem ce ne place.

Toate meseriile sunt nobile- mie insa imi plac acelea unde deciziile trebuiesc luate in acea secunda. Sunt meserii adrenalitice- asa le numesc eu, ca un pilot, chirurg sau pompier.

Asta va doresc tuturor, sa faceti ce va place- iar daca se intampla sa devenim corporatisti TOTI, la un moment dat, cand se va sfarsi lumea, totusi sa gasim o activitate care sa ne aduca satisfactie sufleteasca.

Zicand acestea,

(FYI acestea sunt niste puncte cardinale gasite in zbor)

Nota: Aceste poze ar fi putut contribui la un articol de Halloween, ati putea zice, DAR, cum eu imi fiecare zi imi joc un alt rol al vietii, sunt potrivite oricand 😀 Iar cum ma stiti voi pe mine, am o pasiune pentru alte meserii decat a mea , am zis de data asta sa ma pun in pielea unui capitan de avion, ce cauta peripetii, printre trenurile ruginite.

 

Multumesc persoanelor care m-au facut sa realizez aceasta poveste:

Photo: Mihai Constantineanu

Make-up si hair: Cristina Calancea

Uniforma: furata 😉

Cizme: Zara

2 thoughts on “Avion ia-ma si pe mine in zbor”

Leave a Reply