Recunosc, acum cativa ani, mai exact prin 2015, eram un picut obsedata de prima parte a filmului 50 Shades Of Grey, poate ca era in trend sau pentru ca poate uneori ma pot lasa dusa de val.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!O fi avand si eu vreo 50 Shades, zic ?
Imi aduc aminte si acum ca erau ultimele 2 luni pe care le petreceam in Eramus si deja se vorbea cu admiratie printre Erasmusi despre acest nou film: baietii faceau glume pe seama asta iar fetele visau.
La ce anume cred ca nici ele nu stiau. Stiau doar ca voiau sa il vada. In Cartagena, cinematograf nu exista, oras mic- cinematograf nema.
Eu inca aveam dubii daca sa imi prelungesc Eramusul si sa pierd examenul de disertatie sau sa vin acasa si sa las in urma acea jumatate de an care a fost “reavealing” din toate punctele de vedere.
Ce ma linistea era faptul ca, in februarie in orice caz aveam sa vad acest film “extraodinar”. Zis si facut.
M-am intors in tara, dupa acel semestru de Eramsus- si direct “am picat” intr-un internship la o agentie de de publicitate, ca sa fie perioada de trazitie mai usoara (zisă-i eu).
Probabil stiti si voi cel putin cateva persoane, care stau cateva luni in Italia sau Spania si vezi- doamne au uitat romana, intorcandu-se in tara?!
Ei uite, dupa Eramusul meu mi s-a intamplat ceva asemanator : vorbeam de parca imi era paralizata limba si nu pentru ca uitasem romana, ci pentru ca eram asa obisnuita sa vorbesc in o gramada de limbi cu atat de multi oameni.
Desigur ca atunci cand reveneam la limba materna, o “turuiam” cu incetinire, pentru ca imi tot venea sa zic acelasi cuvant DOAR CA in alta limba.
Iar ca si idee, activitatea mea de acum fix 3 ani
Revenind la umbrele noastre:
Am bocit la film, de ce?
Nu ma intrebati- poate emotiile si readaptatea si-au spus cuvantul.
Peste 2 ani (2017) aparuse a II parte- am mers cu fetele la cinematograf pentru a putea celebra cu adevarat aceasta capodopera a filmului BDSM 50 Shades of Grey.
Si am ras.
Atat de tare incat ne cadea popornul din gura.
Si ghiciti ce: erau cel putin inca vreo 5 gasti de prieteni care au venit sa faca la fel ca noi- sa se amuze copios.
Singurele lucruri interesante, ale acestor filme, sunt coloanele sonore, care au un PR excelent in spate si propulseaza acesti artisti (deja mult prea celebri) direct in topuri.
Vedem ce va fi anul acesta.
Eu vreau sa merg la cinema pentru un sequel de ras cu lacrimi. Binenteles, biletele s-au vandut cu saptamani inainte.
Mergeti si voi?
PS1: Numele Ana se intampla a fi cel care sufera cel mai mult- Ana a lui Manole, Anna a lui Karenina sau Ana a lui Ch. Grey (bă nene da sufera fata aceea, nu gluma ) 😉
PS2: Pentru ca V-day= Marketing bine pus la punct, prefer de 100 ori Dragobetele noastre si toate sarbatorile care NU sunt importate de la americani.
I rest my case!
Si pentru ca totusi acesta e un blog de fashion, mai jos aveti o idee de make-up-o-găteală pentru orice zi in care va simtiti deosebite. #Loveyourself, stiti vorba aceea ?
Fond de ten: La Roche Posay SPF 25 Fluid Toleriane, Nuanta 10
Liquid Eyeliner: Master Precise Maybelline New York
Mascara: L`oreal Voluminissime
1 thought on “50 shades of Ana”