In aceaste rush-hours ale orasului, uneori o plimbare in parc fara a face nimic, fara a te uita la telefon e cel mai greu lucru pe care poti sa il faci. Nu mai poti manca o inghetata in liniste, nu mai poti fi atent la o conversatie fara a te uita la acele notificari enervante de pe telefon.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!Cumva, aceasta agitatie a oraselor mari, este ca un drog: ai nevoie de aceasta, iar atunci cand nu o ai- o cauti imediat.
Cand oare am devenit atat de dependenti de lucruri, de relatii, de oameni? Ne dorim ca totul sa se intample repede, nu mai avem rabdare sa trecem prin toate etapele unui lucru. E ca si atunci cand facem o prajitura– nu mai avem rabdare sa o facem noi, asa ca mergem sa o cumparam gata facuta. Dar nu e mai placut oare, sentimentul, atunci cand stii ca ai lucrat la ea, ca ai pus suflet in pregatirea ei? Atunci cand lucrezi la ceva, apreciezi mult mai mult rezultatul. Pana la urma, devine mult mai buna prajitura. Chiar daca ajungi sa o mananci doar tu. Insa exista momente atunci cand munca devine epuizanta, repetata si pe alocuri egoista- simti ca trebuie sa te opresti. Si sa incerci sa faci o noua si alta prajitura 🙂 Poate iese mult mai buna din a 2-a incercare.
Cred ca cel mai important lucru este sa fii pe aceeasi lungime de unda cu oamenii din jurul tau. Prieteni, cunostinte si mai ales persoanele cu care ajungi sa construiesti ceva mai important. Dincolo de placut, dincolo de “emotiile” primelor intalniri, e necesar sa va doriti aceleasi lucruri, in EXACT acelasi timp. Si nu trebuiesc grabite lucrurile. Din pacate traim vremuri grabite, asa ajung sa fie si relatiile- grabite.
Nu mai avem rabdare sa cunoastem oamenii din jurul nostru, ajungem sa pun etichete- ca e urat/a, e prea slab/a. Exista insa acea prima intuitie, care poate fi uneori inselatoare. Acele prime mesaje pe care vi le dati si nu i le intelegeti sensul. Acele momente pe care nu prea stii cum sa le explici. De aceea, comunicare este esentiala. Cred ca totusi este absolut necesar sa incepem sa avem mai multa rabdare unii cu altii, sa fim mai intelegatori si mai afectuosi.
In the end- love will always win.
Acestea fiind spuse, poate pe alocuri, “too cheesy” va las cu niste poze care imi inspira multa libertate.
Ana
Photo: Silviu Pal
Top: HM
Fusta: no name
3 thoughts on “Rush hour”